La Traviata in Bucuresti printre pantofi roz si ignoranta

Aseara am fost la Opera Nationala Bucuresti unde am avut placerea sa vedem pusa in scena opera lui Giurseppe Verdi, „La Traviata”.  Ne-a placut foarte mult finetea si interpretarea celor prezenti pe scena, si celor de sub scena, a Orchestrei.

Ne-au dezamagit insa mult prea multe lucruri. Romanul parca până nu e critic, nu se simte in elementul lui. Asa ca o sa ne spunem nemultumirea celor responsabili de Opera Nationala.

Se face ca am prins cele mai proaste bilete din sala. Cam asta se intampla daca vrei sa folosesti site-uri precum Grupon, Fund Deal etc. Nimeresti cele mai ieftine locuri in sala, locurile de sacrificiu. Cred totusi ca cei responsabili de bilete sunt bilet.ro Chiar si asa cei de la Opera erau responsabili si sunt, sa asigure vizibilitate pentru toata lumea. Initial nu stiam pe cine sa dau vina, insa acum ma gandesc ca cei de la Opera nu au gandit deloc spatiul pe care „curge” subtitrarea. Chiar daca mai stii ceva din subiectul operei, nu ai cum sa intelegi exact piesa daca nu vezi si ceva text. Asa ca primul Act l-am cascat la greu pentru ca nu vedeam nimic din cauza candelabrului din imaginea de mai jos, care acoperea perfect, dar’ perfect intreaga subtitrare, am ales ca la pauza sa ne mutam.

Dupa prima pauza am considerat ca e pacat sa nu intelegem chiar nimic si sa ne gandim ca am venit degeaba, asa ca am optat pentru scarile laterale locurilor, adica cele de trecere. Nu mare ne-a fost mirarea sa vedem ca e „batalie” si pe alea, insa am prins un loc ok si am reusit sa vedem scena, personajele si chiar si subtitrarea. Asta nu inseamna neaparat ca am stat si comod sau ca nu ne-am gandit o clipa, ca poate nu e frumos ce facem. Insa cum  altfel sa respecti munca prestata de tenorii nostri, decat daca ii si asculti, intelegi, vezi, simti.

Pozele nu au o calitate exceptionala, insa am zis ca e ok sa vedeti unde am stat si cum s-a vazut de sus, de la balcon. Alt lucru dezamagitor a fost mirosul de vechi, dar si aspectul demodat  pe care il aveau incaperile si holurile. Ma asteptam la ceva mai multa investitie din partea Ministerului, mai ales intr-o institutie de cultura precum Opera Nationala.

Merita din suflet sa mergi pentru tenori si soprane, cei care presteaza cu mare drag, care isi fac meseria exceptional, oameni pasionati, incantati, veseli si emotionati atunci cand sunt pe scena in fata oamenilor. Mi-a placut ca la finalul apluzelor, se vedea emotia din ochii lor si incantarea. Cred ca atunci cand se aprind luminile si vad cati oameni sunt in sala, e cea mai mare satisfactie a lor.

Inainte sa plec de la serviciu ma certa o colaga ca ma duc in blugi, cu pantofi si geaca de piele la Opera. Si ca de ce nu merg elegant. Am ras astazi cu ea cand i-am spus ca „elegant la Opera” in zilele noastre inseamna pantofi roz si fuste de-o palma. Credea ca fac misto, dar nu era un exemplu…ci mai multe.

Acum te intreb pe tine daca ai fost vreodata la Opera. Daca ai tinut cont de vestimentatia aleasa. Daca ti-a placut si te-a miscat ceva din ce ai vazut. Daca o sa mai mergi a doua oara.