Florilegiu de Martisor cu citate de Ionut Caragea din volumul “Delir cu tremuraturi de ginduri. Citate si aforisme 2006-2013”

Florilegiu de Martisor cu citate de Ionut Caragea din volumul "Delir cu tremuraturi de ginduri. Citate si aforisme 2006-2013"

Citate despre Dragoste

De ce nu te ating? Nu sînt nici mîna stîngă, nici mîna dreaptă. Sînt inima cu aripile-ntinse.

Nu mi-a fost teamă să cred ca există ceva mai mult decît mine şi tocmai de aceea voi iubi necuprinsul începînd cu atingerea ta.

Promit, ne vom atinge şi vom clădi iubirea, coloană infinită cu palmele pe cer. Şi vom culege stele, să le simţim zvîcnirea, cînd inimile noastre nu vor avea reper…

Cred în mari iubiri, nu în mari amăgiri.

Uneori, dragostea te loveşte ca un bumerang în moalele capului, exact atunci cînd speri să prinzi pasărea-n zbor.

Iubirea – hoaţa care ne buzunăreşte mereu şi mereu.

Iubirea – situaţia fără ieşire din coma profundă numită viaţă.

Prefer oamenii care ştiu ce vor în dragoste. Un “mda” valorează cît o mie şi una de nopţi de suspiciuni…

Dragostea seamănă cîteodată cu o fiară care stă toată viaţa la pîndă şi te ucide atunci cînd iubeşti cel mai tare.

Dragostea levitează într-un univers imaginar în care sîntem totul şi nimic.

Te voi iubi prin lipsa mea, prin neatingerile mele, prin tăcerea mea, prin tot ce este incomensurabil.

Dragostea este o intersecţie cu sens giratoriu. Te-nvîrţi în jurul aceleiaşi inimi pînă rămîi fără lacrimi.

În loc să umplem spaţiul înconjurător cu propria noastră concepţie despre viaţă, mai bine umplem golul din noi cu iubire.

Dragostea nu are nevoie de cuvinte, însă cuvintele au întotdeauna nevoie de dragoste.

Dacă aş putea să te ascund în palmă sau într-un buzunar la piept, n-aş mai rămîne niciodată corigent la capitolul dragoste.

Iubirea – fărădelegea comisă pentru a da un sens concret despărţirii.

Iubirea – şirul infinit de-ntrebări pe care facem echilibristica vieţii.

Merg cu haina descheiată, nu mai încap în mine de atîta dragoste.

Te voi iubi în fiecare minut cîte o zi, pînă cînd toţi anii se vor umple de preistorii.

Dragostea nu are nevoie de spini. Să lăsăm sîngele să ne ude la rădăcini, în fiecare dimineaţă să înflorească un zîmbet.

Îmi fumez sîngele cu degete fără filtru, mă droghez cu dragostea mea bolnavă de cancer.

Iubirea nu face cursuri de dans.

Dragostea doarme înăuntrul nostru ca o femeie bătrînă îmbrăcată în negru.

Mă-ntreb: de ce nu alegem o carieră în dragoste?

Iubim fără să ştim ce-i iubirea şi cînd ştim nu mai reuşim să iubim.

Să lăsăm dragostea să ne fie oracol.

Iubirea este măsurată cu precizie de liniştea absenţei.

Alchimia iubirii – lacrimile şi cuvintele.

Iubirile – oazele de singurătate din vacarmul durerii.

Dragostea – podul de flori dintre inimi.

Dragostea – unicul perpetuum-mobile.

Dragostea – ghilotina cu aripi.

Ceva din mine caută ceva din tine. Bine că există iubirea.

Dragostea – focul mocnit pe care aruncăm din cînd în cînd cîte o speranţă… ca pe un lemn putred.

Dragostea – fata morgana din deşertăciunea carnală.

În faţa dragostei… pînă şi cerul cade în genunchi.

Dragostea, ca şi adevărul, rămîne mereu pe fundul paharului.

Iubirea – miracolul ce trece dintr-un trup într-altul, rememorînd infinitul.

Jungherul acela sălbatic numit dragoste, odată intrat în inimă, nu mai iese decît cu maşina de găurit visuri.

Orice iubire începe în cheia sol.

Dragostea se reciclează, sufletul se vinde, păcatele se cumpără…

Dragostea nihiliştilor – trăiesc cu convingeri şi se culcă cu temeri.

Dragostea – cordonul ombilical dintre fiinţă şi suflet.

Am trăit trei vieţi cît trei strîngeri de pleoape pentru a ajunge să mă îndrăgostesc de tine la prima vedere.

Concursuri de Miss sau concursuri de cîini, dragostea este aceeaşi. Oamenii au transformat-o într-un animal de lux care răspunde doar la comanda: culcat!

Iubirea apare cînd Dumnezeu se priveşte cu două chipuri în aceeaşi oglindă.

Care ar trebui să fie ambiţia unui îndrăgostit? Să renunţe la sine pînă se regăseşte complet în celălalt.

Oricît de bun ai fi, oricît de mult ai oferi, oricît de bine ai face lucrurile, depinde cine face diferenţa, depinde cine te iubeşte.

O vorbă înţeleaptă spune că peştele de la cap se împute. Completez: şi iubirea la fel…

Iubirea – sacul fără fund în care ne aruncăm speranţele, ca pe nişte haine murdare.

Îmi place să trăiesc acele zile în care prima propoziţie cu care ies afară din casă durează pînă seara şi se limitează la două cuvinte: te iubesc!

Ştii, oamenii visează adesea să călătorească printre stele şi să-şi găsească acolo iubirea. Numai tu eşti norocoasa la care universul a venit în persoană şi ţi-a pus o galaxie la ureche…

Dragostea – epuizarea cărnii prin lăcomia tandră a sufletului.

Dragostea mi-a crescut în călcîi, o aripă ce mă săgeată la fiecare pas.

Ce mă ţine în viaţă este iubirea neînţeleasă, rîzînd cu poftă de noi. I-am dat iubirii tot ce aveam, ca pe o ultimă şansă…

Vom face dragoste în rime îmbrăţişate, încrucişate, pînă cînd toate nopţile vor fi albe…

Te voi iubi dincolo de alfa si omega, o megaiubire bîntuită de cămile ce n-au reuşit niciodată să treacă prin urechile acului…

Sînt prisăcarul iubirilor din altă galaxie.

Cînd o să fiu mare, vreau să compun berze. Aşa mi-a spus tata să iubesc…

Dragostea – oceanul fără ţărm.

Chiar şi două inimi de piatră pot produce, prin ciocnire, scînteia dragostei.

Cînd te iubesc… în fiinţa ta mai încape o inimă, în gîndul meu mai încape mister.

De unde vin? E firesc: De pe planeta Pămînt. Nu ştii ce limbă vorbesc? Eu prin iubire cuvînt…

Cînd iubirea trece de orice obstacol, ecoul ei tandru vine direct de la buzele infinitului.

Dragostea persistă în tăcere, transmite reverberaţii de durere.

Iubirea este rîul de fluturi din care beau toţi oamenii însetaţi de zbor.

Iubirea, dacă trece prin stomac, e o franzelă caldă, dacă trece prin faţa ochilor… este „cedează trecerea”.

Citate despre Femeie

Descopeream femeia şi, pe măsură ce înaintam, mă rătăceam în sălbăticia ei.

După ce iubeşti femeia, priveşte-o cum doarme în locul acela numai al ei. Ascultă ce amintirile-ţi spun, nu încerca şi visurile să i le iei.

Spune-i unei femei ce vrea să audă şi toată iubirea ei se va transforma în tăcere.

Pe fiecare femeie flutură un steag al escaladei umane.

Femeia este frumoasă fără să-i ceri şi fără să speri.

Unii preferă să vegeteze în corpul femeii pînă prind rădăcini.

În fiecare femeie se află ascunsă o civilizaţie.

Dacă ţi-este scris să mori înaintea femeii, să o rogi să nu se oprească la cumpărături de haine pe ultimul drum. Rişti să pierzi şi Judecata de Apoi…

I-am închinat atîtea poeme femeii încît i-am făcut cerdac la moara cu visuri…

Nu putem privi niciodată în universul interior al unei femei, acolo unde iubirea se joacă mereu de-a v-aţi ascunselea.

Îmi lipseşte înveşnicirea unei femei: culcat la pămînt, cu braţele-ntinse, să mă predau ochilor ei…

Odată l-am rugat pe Dumnezeu să-mi dea o femeie şi el mi-a dat o palmă peste ceafă. Aşa am înţeles că bătaia şi femeia sînt rupte din rai.

Citate despre Inimă

Inima – aşchia înfiptă în toracele timpului.

Inima mea se umple de frumuseţea unor cuvinte la fel cum coşciugul se umple de frumuseţea unui mort.

Oare cîte bătăi de inimă pot umple nimicul, tăcerea şi tot universul?

Inima de stîncă nu încetează niciodată să bată.

Să nu-ţi trezeşti păsările din tine. Te vor lăsa fără anotimpuri şi inima ta va rămîne doar un cuib părăsit.

Între pămîntul apelor tale şi cerul gurii tale se naşte o bătaie de inimă.

Nu este obositor să asculţi oamenii, dacă începi cu bătăile inimii.

Nu ne simţim niciodată acasă, pînă cînd nu locuim în inima celuilalt.

În trupul meu bat două ceasuri, unul înainte şi unul înapoi, iar inima mea le fixează la aceeaşi moarte exactă.

Eu sînt politica inimii mele.

Inima îşi face munca silnică în ocnele de sare ale durerilor mele lăuntrice.

Inima – pioneza de pe harta lumii.

Inima nu bate niciodată ora precisă a îndoielii…

Centrul de greutate al oamenilor se află în inima lor.

Inima este şi vie şi moartă, pe jumătate înşelată de propriul ecou.

Inima – capcana pusă timpului, împiedicîndu-l să treacă neobservat.

În copacul sîngelui meu înfloreşte o inimă.

Inima – gîtul subţire al clepsidrei de sînge.

Inima – sala de aşteptare pentru trenurile iubirii.

Inima – pasărea care a migrat din paradisul placentei în infernul cald al cărnii irepetabile.

Inima mea este o fîntînă pentru toate speranţele alungate de seceta plînsului.

Ionut CarageaIonuţ Caragea este unul dintre cei 20 de autori publicaţi în Antologia aforismului românesc contemporan (Editura Genesi, Torino, 2013). În iunie 2012, Ionuţ Caragea cîştigă premiul de creativitate la concursul internaţional “Naji Naaman” cu aforisme din volumul “Dicţionarul suferinţei”, traduse în limba franceză de Prof. Univ. Dr. Constantin Frosin.

Biografia autorului : www.ionutcaragea.ro


Adauga un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *